versiune BETA

POVEȘTI STUDENȚEȘTI. Potcoava din dreptul inimii

“U” a încercat de câteva ori să fie mai mult decât poate. A încercat, în ultimă instanță, să nu mai fie “U”, jertfind minunata potcoavă neagră de pe pieptul ei studențesc, în numele dorinței de a fi ceea ce niciodatã nu va putea fi. Universitatea Cluj va fi întotdeauna doar o campioană a elanurilor nestăvilite (Ioan Chirilă, “Șepcile roșii”, 1969).

Serialul “Povești studențești”, prin intermediul căruia obișnuim să vă facem cunoștință cu tinerii jucători ai “Șepcilor roșii”, a ajuns la episodul 8. Astăzi, mergem în flancul drept al defensivei și vi-l prezentăm pe Marius Potcoavă.

Suntem în Parcul Sportiv “Iuliu Hațieganu”, acolo unde câteva sute de fani înfruntă aerul rece de februarie cântând la unison pentru “U”. În pauza partidei amicale cu CSM Hunedoara, antrenorul Marius Popescu ia decizia firească de a schimba toată garnitura. Banda dreaptă a apărării, poziția din prima repriză a lui Budăcan, e ocupată acum de o figură nouă, necunoscută tribunei, dar care e gata să-i servească o mostră de fotbal. Surplusul de motivație e dat de faptul că, dincolo de plasa de protecție, îl așteaptă cei mai înfocați suporteri ai săi: mama, tatăl și sora mai mică. Fiecare atingere a sa de balon e acoperită de uralele familiei, mini-galeria sa de suflet. La ultima fază a partidei, puștiul avansează cu mingea la picior, îl privește scurt pe portarul advers, ieșit neinspirat dintre buturi, și trimite în vinclu. Ai lui sunt în delir, se îmbrățișează, își aplaudă fiul cel mare. Tribuna e absorbită de magia tânărului născut sub semnul potcoavei alb-negre.

Marius va împlini sâmbătă 17 ani. A început fotbalul la Solidaritatea Gherla, apoi a trecut la juniorii Universității Cluj, unde a luptat de la o zi la alta pentru un loc în prima echipă. Debutul în tricoul seniorilor a fost unul de pus în ramă și a venit tot sub privirile părinților săi, la începutul lunii martie, în meciul de campionat cu Viitorul “Mihai Georgescu”, disputat la Baza Sportivă “Dan Anca” din cartierul Gheorgheni. A înscris la ultima fază, cu un șut de la distanță, sub transversală. Dincolo de acest aspect, e trup și suflet pentru “U”, face zilnic “naveta” și reușește să țină pasul cu orele de la școală. O spune chiar el.

Iubesc Universitatea, un club de tradiție al fotbalului românesc, pentru care mi-am dorit enorm să joc. Am muncit mult la juniori și, până la urmă, am reușit să fac pasul spre echipa mare. Le mulțumesc oamenilor din staff și conducerii pentru că au încredere în mine. Vreau să confirm, iar apoi, bineînțeles, să ajung cu “U” acolo unde îi este locul, în Liga I. Faptul că un fost mare jucător al României, domnul Ioan Ovidiu Sabău, urmărește des antrenamentele noastre, poate doar să mă motiveze. Sunt 7 ani de când fac “naveta”, e destul de obositor, dar m-am obișnuit. Părinții îmi sunt alături la fiecare meci și mă bucur foarte tare să îi am în tribună. Știu că se bucură pentru mine și că îmi vor fi alături necondiționat. Nu îmi e deloc ușor să mă împart între fotbal și școală, însă fac față. Petrec cel puțin 2-3 ore la școală, după care vin la antrenamente”, ne-a mărturisit “Sică”, așa cum îl alintă coechipierii.

Idolii săi din fotbalul european vin de la Juventus Torino, finalista din acest an a UEFA Champions Legue, respectiv FC Barcelona. Vorbim despre Dani Alves și Lionel Messi.

Îmi place Dani Alves încă de pe vremea când juca la Sevilla, datorită atitudinii și a stilului său de joc. Este un fotbalist special. Cât despre Messi, ei bine, el este de pe altă planetă 🙂 )”, a mărturisit fundașul echipei noastre.

Marius Potcoavă

Data și locul nașterii: 03.06.2000, Gherla, județul Cluj

Înălțime / Greutate: 1,71 m / 62 kg

Postul: fundaș dreapta

Numărul de pe tricou: 15

Minute jucate: 238

A mai jucat la Solidaritatea Gherla

Foto: Cristian Cosma

 

 

 

Leave a Reply